Top 8 mențiuni despre femei luate în sclavie în Antichitate (Sursă Iliada)

25 April 2017 | Scris de Alice in Altele, Citate, Curiozitati, De stiut, Litere, Mai multe cu 0 comentarii

Sclavia are o istorie lungă ce începe în Antichitate, când una dintre cele mai importante prăzi de război au devenit sclavii. Femei sau bărbați, preferabil cât mai tineri și prezentând calități fizice bune să poată munci, erau duși din cetățile lor în patria învingătorilor, devenind sclavi. Lumea greacă antică este renumită pentru obiceiul fiecărei familii mai înstărite de a deține sclavi. Bărbații erau duși la muncile câmpului, să culeagă măslinele și să se ocupe de animale, în timp de femeile rămâneau în gospodărie pentru muncile dedicate lor. Acestea țeseau, torceau, aveau grijă de copiii casei și făceau de mâncare. Una dintre cele mai importante surse pe care le avem la îndemâna pentru a studia sclavia la greci este Iliada, opera bardului antic Homer. În topul de mai jos vă propunem să urmăriți opt mențiuni despre femei în ipostaza de sclave pentru perioada antică.

1.Agamemnon, conducătorul grecilor în faimosul război cu Troienii l-a amenințat pe un preot al lui Apolo din Troia după ce i-a răpit fiica în sclavie: Nu-ți voi da fata-napoi, ba chiar cărunțiva-n robie/ Tocmai în Argos acasă la mine, de casa-i departe/ Pânză țesând la război și culcânduse-alături de mine.   (Iliada 1.31)

 

2.Hecuba, soția regelui Priam din Troia avea sclave aduse din Sidon pe mare de către Paris: „Pânze o grămadă pe-acolo erau înflorate-n tot felul/ Lucrul de mână al femeilor sidoniene, pe care/ Paris acasă la el le aduse de unde-i Sidonul”  (Iliada 1. 228-305)

 

3.În literatura antică există o temă des asociată cu femeile: frica de a nu deveni sclavă departe de casă (în pasajul următor Hector vorbește cu soția sa, Andromaca): „Cât mi-e de tine în ora în care fi-vei smucită de vrunul/ Dintre ahei și cei plânge răpită în robie./ Dusă prin Argos vei țese știind de porunca stăpânei.”  (Iliada 6.454-456)

 

4.Agamemnon i-a promis daruri lui Ahile, după ce acesta s-a înfuriat pe el și nu mai dorea să lupte în războiul troian: „Da-voi și șapte femei care știu o minune de lucru/ Sunt lesbiene pe care, când el luă Lesbos frumosul/ Eu le-alesei…” (Iliada 9.129-131)

 

5. Agamemnon i-a mai promis lui Ahile „Dacă însă pe urmă/ Face-vor zeii să cadă măreaț-a lui Priam cetate,/ Poate corabia el să-și încarce cu aur și-aramă/ Când o să-mpartă prădatele-averi între dânșii aheii./ Poate s-aleagă chiar el douăzeci de femei de la Troia” (Iliada 9. 135-139)

 

6.În cele din urmă, când aceștia s-au împăcat, regele grec i-a oferit faimosului luptător: „Șapte tripede, căldări cu picioare ridică de-acolo/ Cai douăzeci și cazane la fel și femei lucătoare/ Șapte la număr, a opta-mbujorata Briseis” (Iliada 19. 241)

 

7. Ahile oferă roabe în dar învingătorilor la jocurile funerare date în onoarea lui Patroclu: „Pentru bărbatul învins la mijloc aduce-o femeie/Meșteră mare la lucru de mână în preț de patru boi prețuită” 23.690

 

8. Ahile mai este vestit și pentru sclavele numeroase pe care le-a luat la prăduirea cetății Lirnesos. Mai multe pasaje din Iliada pomenesc despre faptul că pe tot parcursul războiului troian, Ahile este însoțit în tabăra grecilor de către mai multe sclave care îi pregătesc patul, masa etc. Acestea chiar bocesc alături de el moartea vărului său, Patrocle. Mai mult, din pricina sclavei Briseis, de care el se îndrăgostise și care a fost luată cu forța de către Agamemnon, eroul regiză să mai lupte în război pentru o vreme.

 

Sursă imagine

 



Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

FacebookTwitterGoogle+
Alice

Scrie un comentariu

(Intrebare Anti-Spam)