Top 5 curiozități despre drapelul României

25 June 2017 | Scris de Marian in Actualitate, Curiozitati, Infografice, Istorie, Politica, Top5 cu 0 comentarii
    1. Source: Enciclopedia Rom
      niei.ro

      Drapelul României este un drapel tricolor, având culorile așezate vertical de la stânga la dreapta: albastru cobalt, galben crom și roșu vermion, conform legii nr. 75 din anul 1994. Culoarea albastru simbolizează libertatea sau albastrul cerului, culoarea galben simbolizează galbenul ogoarelor sau dreptatea în timp ce culoarea roșu simbolizează roșul sângelui sau frăția. Dr. Ştefan Szemkovics, consilier din cadrul Arhivelor Naționale ale României, a propus o altă interpretare a simbolisticii culorilor drapelului României. Astfel, culoarea albastru cobalt poate simboliza: fidelitatea, loialitaea, profunzimea, ordinea sau adevărul. Culoarea galben crom poate simboliza prestigiul, virtutea, inteligența, grandoarea sau bogăția. În timp ce, culoarea roșu vermion poate simboliza acțiunea, pasiunea, capacitatea de a servi Patria, sinceritatea, agresivitatea sau chiar incitarea la violență.

    2. Drapelul Principatelor Unite de la 1859 și până în 1866.
      Source: Enciclopedia României.ro.

      Cele mai vechi atestări ale folosirii tricolorului datează din timpul lui Mihai Viteazul când culorile albastru, galben și roșu se regăsesc pe diplomele emise de domnitorul valah, pe scuturi și lambrechine. Următoarea atestare este datată în timpul răscoalei lui Tudor Vladimirescu când steagul răscoalei a fost reprezentat de tricolor. În 1834, domnitorul Alexandru Ghica adoptă un steag tricolor având următoarea ordine: roșu, albastru și galben. La 26 Iunie 1848 Guvernul provizoriu revoluționar adoptă steagul tricolor: albastru, galben roșu cu flamura „Dreptate Frăție”. Drapelul Principatelor Unite Române era tot un drapel tricolor dispus orizontal, de sus în jos: roșu, galben și albastru. Constituția de la 1866 legiferează pentru prima oară un drapel tricolor având culoarea albastru la hampă, galben la mijloc și roșu la margini. În 1968 drapelului tricolor îi va fi adăugată și însemnele RSR, însemne care vor fi eliminate după Revoluția din 1989.

    3. Drapel Ciad
      Source: wikipedia.org

      Drapelul este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei şi cel de stat al Ciadului, neavând însă nici o legătură cu acestea. Asemănarea cu drapelul Ciadului, care diferă de drapelul românesc doar prin nuanţa uşor mai închisă a fâşiei albastre (indigo, în loc de cobalt la noi), a stârnit discuţii la nivel internaţional. Andorra a rezolvat problema adoptând în 2001 o stemă sub care se află deviza: Virtus unita fortior sau „Virtutea unită este mai puternică.” Cazul Ciadului a fost unul mai problematic însă pentru că, în anul 2004 delegația din statul african. a înaintat Organizaţiei Naţiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU. Cererea Ciadului a fost, în mod evident respinsă pentru că adoptarea tricolorului României a fost mult mai vechi decât proclamarea statului Ciad. Diferența față de steagul României este că steagul Ciadului are un albastru mai deschis. Tricolorul românesc este de asemena înrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urmă având însă o proporţie diferită (1:2 în loc de 2:3 la noi), un albastru mai deschis („de Voroneţ”) şi stema ţării în centru.

    4. Potrivit articolului 236 al Codului Penal din România (versiunea din 1968), orice manifestare prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. De asemenea, articolul 344 prevede că, în timp de război, coborârea pavilionului în timpul luptei, în scopul de a servi cauza duşmanului, săvârşită de către comandantul unei nave militare sau al unei grupări de nave militare, precum şi de către orice altă persoană ambarcată, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. În prezent, manifestarea lipsei de dispreț față de steagul României și se pedepsește contravențional, cu amendă de la 500 la 1500 de lei, nearborarea steagului de către instituțiile publice se pedepsește cu amenzi între 2500 și 5000 de lei.
    5. Drapel de luptă fără stemă şi însemnele de armă. În timpul marşului, militarul port-drapel salută înclinând drapelul de luptă la 45°.
      Source: Enciclopedia României.ro

      Prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată drept Ziua drapelului naţional al României. În 1848, în această zi a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Ţării Româneşti, prin care tricolorul roşu-galben-albastru devenea Drapel Naţional. De Ziua drapelului autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului sunt obligate prin lege să organizeze programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei româneşti, precum şi ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

 



Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

FacebookTwitterGoogle+
Marian

Scrie un comentariu

(Intrebare Anti-Spam)