Top 10 bătălii navale (II)

31 May 2017 | Scris de Marian in Istorie, Top cu 0 comentarii

Este mult mai ușor să controlezi pământul decât marea. Dar fără a controla marea, statele nu și-au putut securiza teritoriul pe care îl dețineau. De aceea, marile puteri au trebuit să se angajeze în bătălii navale pentru a-și dovedi supremația, a-și securiza propriul teritoriu de o invazie navală și a controla mărfurile care circulau pe mare. Prima bătălie navală consemnată a avut loc în anul 1290 a. Chr în Cipru. În continuare propun un top al celor mai importante bătălii navele din istorie.

Bătălia de la Trafalgar

A fost o bătălie navală între forțele combinate franco-spaniole comandate de amiralul francez Villeneuve și forțele navale ale Angliei comandate de amiralul de geniu Horatio Nelson purtată pe coasta spaniolă Trafalgar Cape pe 21 octombrie 1805 în cadrul războaielor napoleoniene.

Franța dorea să invadeze Anglia dar trebuia mai întâi să treacă de flota engleză cantonată în apropierea orașului spaniol Cadiz cât și în Marea Mânecii. Flota engleză dispunea de 27 de nave dotate cu 2650 piese de artilerie (tunuri, obuze) în timp ce flota franco-spaniolă dispunea de 33 de vase și 3150 de tunuri. În fața superiorității numerice a armatei conduse de amiralul Villeneuve a stat însă mai buna mobilitate a navelor englezești, mult mai ușoare cât și tunuri de mai bună calitate cât și geniul amiralului Nelson. Alianța franco-spaniolă a înregistrat 4700 de decese în rândul soldaților cât și mare parte din vase au fost scufundate, pe când Anglia a pierdut doar 450 de soldați, inclusiv pe cea a amiralului său.

Bătălia de pe Nil

Bătălia de pe Nil

Cunoscută și ca Bătălia de la Aboukir, a fost o importantă bătălie între forțele Armatei Revoluționare Franceze condusă de amiralul François-Paul D’Brueys Aigalliers (cel care își și pierde viața în această bătălie) și flota Marii Britanii, condusă de amiralul Horatio Nelson și care a avut loc în noaptea de 1 și până în dimineața zilei de 2 august 1798.

Franța suferă din nou o mare înfrângere navală pierzând viețile a nu mai puțin de 1700 de soldați cât și alți 3000 care sunt luați prizonieri. Napoleon Bonaparte rămâne blocat în Egipt pe care îl cucerește și este nevoit să gândească o soluție să scape armata franceză din acea situație. Flota engleză a pierdut doar 217 soldați și faima generalului Nelson crescuse.

Bătălia de la Gravelines

A fost bătălia decisivă și cel mai important succes al flotei engleze în războiul pe care l-a purtat cu Invincibila Armada trimisă de regele Spaniei, Filip al II-lea, să cucerească Anglia. Armata spaniolă, condusă de ducele de Medina-Sidonia avea o flotă de 130 de vase, 8000 de marinari și 13 000 de soldați la bordul acestora, plus o altă armată formată din 30 000 de infanteriți care așteptau în zona Olandei de astăzi. Flota engleză era comandată de Charles Howard și corsarul Francis Drake aveau 34 de vase de război și 163 de vase de comerț.

Ajutați și de condițiile climatice nefavorabile vaselor grele spaniole, englezii reușesc să blocheze debarcarea soldaților spanioli în Anglia și jumătate din flotă este scufundată de tunurile englezești dar, mai ales, de vânturile puternice din coasta arhipeleagului britanic. A fost cea mai dezastruoasă înfrângere pentru Spania, aflată la apogeul ei în acel moment.

Bătălia de la Diu

Bătălia de la Diu

A avut loc pe 3 februarie 1509 în apele  de lângă orașul indian Diu în care s-au confruntat flotele Portugalei, pe o parte, și cele ale Sultanatului Egiptului, Imperiului Otoman, Sultanatului de Callcuta și Sultanatului de Gurajat, de cealaltă parte.  Bătălia a fost o vendetta personală a amiralului Fracisco de Almeida care se răzbuna pe pierderea vieții fiului său, Don Lorenzo, la Chaul în 1508.

Portugalia obține o victorie foarte importantă care marchează începutul puterii sale coloniale pe coasta indiană insituind un monopol în această zonă până la venirea englezilor în 1612. Flota portugheză compunea 18 vase de război (15 000 de soldați) în timp ce flota musulmană însuma 12 vase de război și 80 de galere. Este o bătălie emblematică și prin faptul că întreaga flotă musulmană a fost anihilată în urma unei bătălii. Este una din primele situații de acest gen întâlnite în istoria bătăliilor navale.

Bătălia de la Lepanto

Bătălia de la Lepanto

Este una din cele mai importante bătălii navale ale lumii creștine, reprezentate de Liga Sfântă (Veneția, Spania, Regatul de Malta și Statele Papale) care a luptat împotriva Imperiului Otoman la Lepanto, pe coastele grecești, la 7 octombrie 1571. Bătălia a reprezentat finalul expansiunii otomane în Mediterana. În 1570, turcii otomani invadaseră insula Cipru, posesiune a Veneției.

Papa a adunat 208 galere și 8 galioane (care aveau fiecare câte 44 de tunuri) pe care le-a trimis să lupte împotriva a 230 de galere turcești. Flota otomană este nimicită piezând 193 dintre vasele sale în timp ce flota Ligii Sfinte pierzând doar 12 vase.



Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

FacebookTwitterGoogle+
Marian

Scrie un comentariu

(Intrebare Anti-Spam)